PREZENT

Pandemia nu a fost doar o criză sanitară, ci a produs și o criză financiară, cu impact simțit în întreaga lume. Numai în Statele Unite, proporția persoanelor fără muncă a atins un istoric de 8,9% conform Fondului Monetar Internațional, semnalând încheierea unui deceniu de expansiune a locurilor de muncă. Pe lângă creșterea ratei șomajului, milioane de oameni au fost, de asemenea, plasați în scheme de menținere a locurilor de muncă susținute de guvern, deoarece anumite părți ale economiei (turismul, ospitalitatea) au ajuns aproape de faliment. Magazinele și restaurantele și-au închis porțile cu totul sau s-au deschis cu o capacitate redusă de locuri și la fel și cu cerere redusă din partea clienților. Călătoriile neesențiale n-au mai existat, provocând pierderi masive de venituri nu numai companiilor aeriene și operatorilor de nave de croazieră, precum și întreprinderilor mai mici care se bazează pe dolari din turism. Și acel 8,9% nu a fost maxim, deoarece rata șomajului național a urcat până la 14,8% în aprilie 2020 în cadrul mai multor economii la nivel global.

Acele unde de șoc economic s-au simțit de la Beijing la Madrid, creând un impact asupra economiei mondiale care nu a mai fost văzut de zeci de ani. În octombrie 2021, Fondul Monetar Internațional a dezvăluit că economia globală s-a contractat cu 3,1% în 2020 – cel mai grav derapaj financiar din istoria recentă. 

Cu multe variante ale virusului aparând una după alta, această situație s-a prelungit mai mult decât s-ar fi așteptat oricine la început. Chiar dacă nu mai există măsuri oficiale în vigoare în acest moment, efectele pandemiei se vor simți mult timp.

CONSECINȚE

Chiar dacă lucrurile revin la normal, specialiștii, economiștii și actorii din sectorul financiar sunt de acord că va avea un impact negativ sever asupra economiei globale.

Una dintre cele mai mari cauze ale daunelor generate de pandemie a fost scăderea cererii, deoarece mai puțini consumatori sunt dispuși să cumpere bunuri și servicii disponibile la nivel global. Acest lucru poate fi observat în special în industrii precum ospitalitate și turism.

Majoritatea discuțiilor despre impactul pandemiei s-au concentrat pe efectele pe termen scurt, dar există riscul ca și dezvoltarea economică să fie afectată negativ pe termen lung. Prognoza negativă include o creștere mai slabă a producției, schimbări în sectoarele economice și cerere scăzută în diferite domenii.

Majoritatea discuțiilor despre impactul pandemiei s-au concentrat pe efectele pe termen scurt, dar există riscul ca și dezvoltarea economică să fie afectată negativ pe termen lung. Prognoza negativă include o creștere mai slabă a producției, schimbări în sectoarele economice și cerere scăzută în diferite domenii.Cu restricțiile ridicate în prezent, pare să mai existe o speranță, dar oamenii nu sunt atât de optimiști, deoarece au încă o putere de cumpărare mică, se confruntă cu instabilitate la locul de muncă, monedele se devalorizează și lucrurile se înrăutățesc pe zi ce trece din cauza conflictelor militare care apar în ultima vreme.

Pe scurt, printre cele mai mari probleme care ne așteaptă de acum încolo se numără creșterea prețurilor la energie, înăsprirea politicii monetare care pune presiune pe economia globală, în special în acele sectoare aflate pe o bază economică slabă și contextul condițiilor macroeconomice care cresc probabilitatea unei crize iminente.

Mai mult, din ce în ce mai mulți experți identifică această perioadă drept stagflație. Cu alte cuvinte, o combinație între creșterea inflației și stagnarea producției economice.

VIITOR

Nimeni nu știe ce va urma, dar având în vedere faptele și datele pe care le avem până acum, viitorul nu arată bine pentru cei care se bazează doar pe sistemul monetar tradițional.

De fapt, odată cu creșterea accelerată a prețurilor, ne vom permite mai puține produse și servicii cu aceeași sumă de bani, ceea ce va duce la o calitate scăzută a vieții. Mai mult, acest lucru înseamnă că banii noștri vor valora mai puțin pe măsură ce timpul trece și vom avea mai puține oportunități de a ne crește capitalul, deoarece vom avea o șansă și mai mică de a accesa oportunitățile din piață.

Pentru un mic investitor, asta înseamnă că suma de bani pentru care a lucrat și pe care a economisit-o până acum nu va fi suficientă pentru a obține securitate financiară.

Odată cu instabilitatea economică și inflația în continuă creștere, nevoia de fluxuri alternative de venit devine inevitabilă. Pe scurt, pentru a ne transforma viitorul, avem nevoie de o soluție stabilă, sigură, care să ne protejeze de toate aceste efecte negative ale condițiilor prezente.